Home / Actual / Tradiţii de Sf. Maria Mică

Tradiţii de Sf. Maria Mică

În 8 septembrie creştinii sărbătoresc Sfânta Maria Mică sau Naşterea Maicii Domnului. În credinţa populară, sărbatoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrărilor agricole de toamnă .

Sfânta Maria Mică este sărbătoarea în care Fecioara Maria trebuie cinstită cum se cuvine, prin urmare nu se cade să efectuăm treburi gospodăreşti în această zi. Se crede că va fi “rău de lovitură” în cazul barbaţilor dacă nu vor asculta aceasta povaţă din bătrâni, iar femeilor li se va arde mâncarea pe foc sau se va vărsa pentru copii.

Conform spuselor din bătrâni, de la Sfânta Maria Mare (august) pana la sfânta Maria Mică (8 septembrie) bruma nu mai cade, iar plantele tămăduitoare se culeg până în acest interval. Odată cu sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, plantele câmpului îşi pierd puterea lor de a lecui şi de a vindeca, iar apele încep să se răcească.

Printre gospodine, de Sfânta Maria Mică există obiceiul de a împarţi cele mai alese fructe ale toamnei (prune şi struguri) celor vii în amintirea şi pentru pomenirea sufletului celor “adormiţi”. Pentru că în duminica acestei sărbători este dezlegare la peste, în multe zone ale ţării se respectă tradiţia, iar pe mese stau la loc la cinste bucatele pe bază de peşte.

La mulţi ani tuturor celor sărbătoriţi astăzi!

Ciprian Sterpu

One comment

  1. „Nasterea ta, de Dumnezeu Nascatoare, bucurie a rasarit la toata lumea”.

    Asa incepe troparul sarbatorii de astazi, in seara aceasta si duminica. Si in adevar, frati crestini, nici o nastere din cate cunoaste istoria lumii n-a adus omenirii intregi atata bucurie, cata bucurie a adus in lume nasterea Sfintei Fecioare Maria. De la nasterea ei, un nou orizont se deschide pentru omenirea intreaga si de atunci incepe a se scrie o noua istorie in lume, istoria mantuirii neamului omenesc sau, cum spune sfantul Ioan Damaschin: „Astazi este inceputul mantuirii noastre”.

    Venirea ei in lume a fost fagaduita de Dumnezeu protoparintilor nostri in raiul cel pamantesc, apoi a fost binevestita de prooroci si asteptata cu dor si infrigurare de toate generatiile de-a lungul miilor de ani, ca pe a aceleia care avea sa nasca pe Mesia, Mantuitorul lumii. Generatii intregi s-au rugat pentru aceasta intrupare din Maica Domnului. Stim ca ea era vasul ales in care S-a pogorat si S-a intrupat Mantuitorul lumii. Precum se stie, Sfanta Fecioara Maria este binecuvantatul rod al rugaciunii indelungi si cu multe lacrimi a batranilor si fericitilor ei parinti, Ioachim si Ana. Maica Domnului era femeia inconjurata de nimbul celor mai negraite insusiri, ea era fecioara cea minunata si plina de har, binevestita de prorocul Isaia; care fecioara fiind, va naste pe Emanuil si va ramane fecioara si maica, va fi locasul feciorelnic si Maica preacurata a Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

    Fiind plina de har de la nasterea sa, Sfanta Maria Fecioara a ramas plina de dar pe tot timpul vietii sale pamantesti.
    Frati crestini, Maica Domnului, intrupand in sine pe Dumnezeu prin lucrarea Sfantului Duh, a salasuit in ea lumina dumnezeiasca, devenind o fiinta cu totul deosebita, mai presus de oameni si de ingeri. Sfantul Grigorie Palama, un mare teolog ortodox, spune intre altele ca6:

    „Dumnezeu, alcatuind un univers comun al bunatatilor vazute si nevazute, ne-o arata pe Maica Domnului ca intrunind in sine toate frumusetile dumnezeiesti, ingeresti si omenesti. Si daca frumusetea superioara ce impodobeste amandoua lumile” – cereasca si pamanteasca – „este acolo, numai prin ea a venit la noi Fiul lui Dumnezeu, luand trup omenesc din ea si Dumnezeu S-a aratat pe pamant si cu oamenii impreuna vietuind, fiind tuturor nevazut inainte de ea”.„Tot asa si in veacul nesfarsit, in ceruri, toata coborarea luminii dumnezeiesti, toata

    forma darurilor duhovnicesti, nu o poate primi nimeni fara Maica Domnului. Ea, primind toata plinatatea Celui ce plineste toate, fiecare dupa criteriile, dupa proportia si masura curatiei fiecaruia…” – asa se dau darurile, dupa curatia fiecaruia – „…incat Maica Domnului este si vistieria si distribuitoarea bogatiei dumnezeiesti (…). Este izvorul si inlantuirea tuturor bunurilor negraite. Ea este culmea si sfarsirea intregii sfintenii”.

    De aceea, te rugam, Stapana preabuna, daruieste intregului tau popor aceste mosteniri ale tale, din mila si din comoara harurilor tale, ca ceea ce esti plina de har.
    Revarsa, Preasfanta, bucurie, pace si buna intelegere in familia neamului nostru omenesc si romanesc care din adanca vechime, din vremi, te cinsteste cu multa si curata evlavie."

    Parintele Sofian Boghiu

Leave a Reply