Home / Actual / Sfaturi practice: Destinul frunzelor toamna nu este să fie arse, ci să ajungă compost

Sfaturi practice: Destinul frunzelor toamna nu este să fie arse, ci să ajungă compost

Compostul este cel mai bun ingrasamant ecologic. Acesta s-a utilizat inca din antichitate, iar in occident este denumit și gold brown pentru valoarea lui în culturile bio.

Natura este cel mai bun exemplu de realizare a compostului, observabil în procesele biologice din păduri, la straturile superioare ale solului.

Frunzele căzute toamna se descompun cu ajutorul microorganismelor din sol, transformandu-se în stratul de humus care asigura fertilitatea și sanatatea solului.

Compostul este de fapt humus obtinut prin descompunerea resturilor vegetale.

Un sol bogat in humus prezinta o culoare inchisa, o textura faramicioasa si un miros de pamant de padure proaspat.

Avantajele unui sol bogat in humus:
– incoltirea si inradacinarea plantelor mult mai rapida;
– crestere mai rapida a plantelor;
– plante mai sanatoase (humusul contine antibiotice naturale ce confera rezista la boli si daunatori);
– imbunatateste calitatea solului: capacitate mare de inmagazinare si retinere a apei, absoarbe si retine caldura, asigura aeratia.

Obtinerea compostului

In primul rand, materialele pentru obtinerea compostului, trebuie sa se amplaseze direct pe sol (nu se toarna beton), pentru ca microorganismele sa permita descompunerea materiei organice din gramada de resturi vegetale.

Este bine ca recipientul in care se depoziteaza materia prima pentru compost sa permita aerului sa circule.

Ce se pune in compost:

  • iarba tunsa de pe gazon;
  • resturi de legume si fructe;
  • rumegus si talas;
  • crengi tocate;
  • cartoane (fara tiparituri – contin substante toxice);
  • paie;
  • frunze cazute toamna;
  • flori ofilite;
  • coji de la fructe uscate (nuci, alune, migdale);
  • cocenii de porumb;
  • balegar proaspat;
  • cenusa de lemne;
  • coji de oua sfaramate;
  • zatul de la cafea.

Ce nu se pune in compost:

  • toate deseurile animale (carne, oase, peste);
  • produse lactate;
  • coji de citrice – nu se descompun;
  • cenusa de la carbuni – contine metale grele;
  • plante si fructe bolnave;
  • resturi vegetale tratate cu insecticid;
  • buruieni cu radacini sau seminte (daca se usca la soare cateva zile inainte se pot folosi);
  • frunze de nuc, rubarba (frunzele de rubarba sunt otravitoare);
  • materiale anorganice sau din plastic (chiar si cele biodegradabile pot sa se descompuna intr-o perioada prea lunga de timp);

Dacă îți place să fii bine informat, te așteptăm în cea mai mare și activă comunitate online din Săcele pe pagina Saceleanul.ro și pe grupul Orașul Săcele.

Farmacia Precizia