Home / Actual / Delegație săceleană la Tabla Buții – galerie foto în articol
Delegație săceleană la Tabla Buții – galerie foto în articol

Delegație săceleană la Tabla Buții – galerie foto în articol

O delegație de săceleni, în fruntea căreia s-au aflat viceprimarul municipiului, domnul Sorin Gâdea, administratorul public al municipiului, domnul Lucian Pascu, și domnul consilier Gheorghe Munteanu, a participat în data de 6 august, la Tabla Buții, la comemorarea eroilor căzuți în Primul Război Mondial, în luptele din august-octombrie 1916.

 

Pasul Tabla Buții (numit și Pasul Tătarilor) este o trecătoare situată în Munții Tătaru din Carpații Orientali la 1340 m altitudine, care leagă valea Teleajenului de cea a Buzăului.

În zilele noastre prin pasul Tabla Buții trec doar drumuri forestiere și poteci turistice, dar atât în Antichitate cât și în Evul Mediu, pe aici trecea o importantă cale comercială care unea centrul Munteniei cu cel al Transilvaniei, motiv pentru care în perioada medievală s-a construit în acest loc și o cetate. Ultimele evenimente importante ce au avut loc aici au fost luptele purtate în 1916 în timpul Primului Război Mondial. Victimele acelor lupte – aparținând ambelor părți beligerante, sunt înmormântate într-un cimitir militar situat în acest loc și clasificat ca monument istoric.

Cimitirul militar

Intrarea României în Primul Război Mondial a făcut ca trecătoarea să devină teatru de operațiuni militare începând cu 15 august 1916. Efectivele Corpului III Armată alături de efective din Divizia a 5-a și Regimentul 8 Infanterie (3 batalioane) – cu un total 3.000 de oameni, au format Grupul Tabla Buții care a intrat în ofensivă spre Țara Bârsei și Brașov.

În timpul contraofensivei Puterilor Centrale, Tabla Buții a avut o importanță strategică mai mică decât Predealul, germanii alegând să dea în acest loc o lovitură secundară, menită să fixeze pe teren trupele românești. În luna noiembrie 1916 au continuat duelurile de artilerie și angajamente minore de patrule și avanposturi, într-un context în care ofensiva Corpului 39 german a fost oprită. Soldații români s-au menținut – în mare, pe aliniamentele inițiale de la Tabla Buții până la retragerea generală a armatei române spre est de după 21 noiembrie/4 decembrie 1916, ca o consecință a Bătăliei de pe Neajlov-Argeș.

În apropiere, un cimitir militar unde sunt îmormântați atât soldați români cât și străini amintește de luptele purtate aici în august–octombrie 1916 (al căror apogeu a fost între 15–28 octombrie și au opus Divizia a 6-a a Armatei a II-a române, Diviziei germane 89). Cimitirul se află la marginea pădurii în partea de jos a colinei Tabla Buții imediat sub cota 1380, unde s-au desfășurat ultimele lupte de dinaintea retragerii. Meritul principal al ridicării acestui memorial i-a revenit preotului Ion Vasilescu din Slon, care umblând cu căruța pe munte, a adunat morții și i-a îngropat creștinește cu slujbă religioasă, indiferent de tabăra căreia i-au aparținut. Ulterior, cu începere din anul 1919, s-a început amenajarea cimitirului, iar din 1922 s-au organizat aici pelerinaje anuale în ziua de 6 august, când este sărbătorită de creștinii localnici Schimbarea la față, care a devenit astfel un prilej de ceremonial militar, religios și civil în amintirea acelor evenimente.

 

Scroll To Top